BOMBĂ. Dosarul de Securitate al lui Mugur Isărescu! Verdict CNSAS: guvernatorul BNR a făcut poliție politică pe vremea lui Ceaușescu!

CNSAS susţine că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a activat ca informator în perioada 1979-1989. Isărescu a colaborat cu Securitatea lui Nicolae Ceaușescu, furnizând informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii joi, 25 iunie, cererii prin care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

În documentul transmis la solicitarea Agerpres, sunt mai multe pasaje anonimizate de către reprezentanţii Curţii de Apel, ca de altfel şi numele şi numele conspirativ al lui Isărescu.

„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (n.r. – Mugur Isărescu) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl. (n.r. – Mugur Isărescu) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986.

Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (n.r. – Mugur Isărescu) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

CNSAS, dovezi concrete privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate

CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.

„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (…) şi dl. (n.r. – Mugur Isărescu) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (…), respectiv: document olograf semnat de (…) cu numele real (…); Modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (…), a pasajului «mi-a spus că am fost căutat» cu «mi-a spus că (…) a fost căutat (…)»; Menţionarea de către sursă (…), în textul unei note (…), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul dl. (n.r. – Mugur Isărescu) din aceeaşi adresă (…); Coroborarea informaţiilor din dosarul (…) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (…), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra dl. (n.r. – Mugur Isărescu); Menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi dl. (n.r. – Mugur Isărescu), se verifică prin sursa (…); Calitatea dl. (n.r. – Mugur Isărescu) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (…)”, susţine CNSAS.

Mugur Isărescu, informator al Securităţii între 1979 și 1989

Conform CNSAS, Mugur Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979-1989, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist, în comparaţie cu alte ţări.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), dl. (n.r. – Mugur Isărescu) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…).

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.